E vara. Nori negri s-au adunat, adusi de un vant puternic, tunete si fulgere au inceput sa sperie vietatile. Apoi un suvoi de ploaie cu picaturi mari s-a pornit sa scalde pamantul incins de caldura, ploaie grabita si puternica, ce parca subtiaza din ce in ce panza neagra a norilor. Dupa un timp, ploaia s-a rarit si spre apus, intr-o pata de cer senin, s-a ivit soarele. Ploua cu soare! Spre rasarit, pe fondul inca intunecat al norilor, se desfasoara curcubeul…
Asa este cucrcubeul: un fenomen obisnuit in timpul ploilor cu soare, atat de dese in anotimpul calduros. El apare cand Soarele este jos, spre orizont, - fie la rasarit, fie la apus, dat intodeauna pe partea cerului opusa Soarelui, inveselind perdeau trista a norilor.
Pentru frumusetea lui, curcubeul era privit in vremurile vechi ca un semn ceresc. Popoarele care dadeau nume de zei tuturor fenomenelor naturii credeau ca el reprezinta un fenomen exceptional, produs de fapturi supranaturale. La vechii greci curcubeul infatisa cingatoarea unei divinitati numite Iris, care avea menirea de a duce vestile de la un zeu la altul. Ea este sora vaturilor aducatoare de furtuni.
Vechile legende spun in felul lor ca la aparitia curcubeului lua parte si furtuna aducatoare de ploaie si lumina soarelui. Dar cum anume se petrece acest lucru- legendele nu mi-au povestit . De aceea as face o greseala daca as spune ca un fenomen atat de obisnuit nu merita prea multa atentie pentru ca lamurirea lui ar fi simpla.
Fara indoiala, un curcubeu se deosebeste de altul, asa cum un copac difera de alt copac. Niciodata nu voi vedea chiar acelasi curcubeu, pe care l-am mai vazut altadata pe cer, pentru ca intodeauna conditiile in care se formeaza sunt diferite unele de altele. Foarte des eu vad numai o parte, mai mare sau mai mica, din arcul curcubeului. Apoi se poate ca Soarele sa aiba o alta inaltime, ca norii san u fie la fel de grosi sau de apropiati de mine ca altadata cand am mai vazut curcubeul.Fenomenul va tine uneori mai mult timp, alteori mai putin; un curcubeu poate fi mai viu colorat, altul mai sters.
El ni se arata ca un arc luminos, format din brauri de diferite culori, dintre care culoarea rosie este de obicei cea mai puternica si se gaseste totdeauna asezata in partea de deasupra arcului. Urmeaza una sub alta, ca niste fasii subtiri, asezate la rand, culorile; portocaliu, galben, verde, albastru, iar ultima, violetul, in partea de dinautru arcului..
Toate acestea isi au intelesul lor si pot fi explicate pe baza felului in care se raspandeste lumina.
Asa este cucrcubeul: un fenomen obisnuit in timpul ploilor cu soare, atat de dese in anotimpul calduros. El apare cand Soarele este jos, spre orizont, - fie la rasarit, fie la apus, dat intodeauna pe partea cerului opusa Soarelui, inveselind perdeau trista a norilor.
Pentru frumusetea lui, curcubeul era privit in vremurile vechi ca un semn ceresc. Popoarele care dadeau nume de zei tuturor fenomenelor naturii credeau ca el reprezinta un fenomen exceptional, produs de fapturi supranaturale. La vechii greci curcubeul infatisa cingatoarea unei divinitati numite Iris, care avea menirea de a duce vestile de la un zeu la altul. Ea este sora vaturilor aducatoare de furtuni.
Vechile legende spun in felul lor ca la aparitia curcubeului lua parte si furtuna aducatoare de ploaie si lumina soarelui. Dar cum anume se petrece acest lucru- legendele nu mi-au povestit . De aceea as face o greseala daca as spune ca un fenomen atat de obisnuit nu merita prea multa atentie pentru ca lamurirea lui ar fi simpla.
Fara indoiala, un curcubeu se deosebeste de altul, asa cum un copac difera de alt copac. Niciodata nu voi vedea chiar acelasi curcubeu, pe care l-am mai vazut altadata pe cer, pentru ca intodeauna conditiile in care se formeaza sunt diferite unele de altele. Foarte des eu vad numai o parte, mai mare sau mai mica, din arcul curcubeului. Apoi se poate ca Soarele sa aiba o alta inaltime, ca norii san u fie la fel de grosi sau de apropiati de mine ca altadata cand am mai vazut curcubeul.Fenomenul va tine uneori mai mult timp, alteori mai putin; un curcubeu poate fi mai viu colorat, altul mai sters.
El ni se arata ca un arc luminos, format din brauri de diferite culori, dintre care culoarea rosie este de obicei cea mai puternica si se gaseste totdeauna asezata in partea de deasupra arcului. Urmeaza una sub alta, ca niste fasii subtiri, asezate la rand, culorile; portocaliu, galben, verde, albastru, iar ultima, violetul, in partea de dinautru arcului..
Toate acestea isi au intelesul lor si pot fi explicate pe baza felului in care se raspandeste lumina.
